Evaluarea S&P este a treia și ultima din acest an realizată de una dintre cele trei mari agenții internaționale de rating, după evaluările Fitch și Moody’s, care au menținut, la rândul lor, ratingul României cu perspectivă negativă. Ce a contribuit la menținerea ratingului României În raportul său, S&P notează că România continuă procesul de consolidare fiscală în 2026, în pofida instabilității politice și a întârzierii formării unui nou guvern. Un alt element menționat de agenție este deblocarea a peste 90% din fondurile prevăzute pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin măsuri legislative adoptate până în luna septembrie. Datele privind execuția bugetară indică, de asemenea, o reducere importantă a deficitului. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul în primele opt luni ale anului a scăzut de la 4,51% la 2,89% din PIB, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

De ce perspectiva a rămas negativă Menținerea ratingului nu înseamnă că riscurile au fost eliminate. S&P avertizează că o perioadă prea lungă de instabilitate politică ar putea afecta măsurile necesare pentru reducerea deficitului în 2027 și 2028. Agenția indică printre riscuri posibilitatea creșterii costurilor de finanțare și deteriorarea încrederii investitorilor, în cazul în care România nu va reuși să mențină o traiectorie fiscală și politică credibilă. Perspectiva negativă înseamnă că ratingul ar putea fi revizuit în jos în cazul în care situația fiscală și economică se deteriorează sau dacă măsurile de consolidare bugetară nu sunt implementate conform obiectivelor asumate. România rămâne în categoria „investment grade” Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. O eventuală coborâre sub acest nivel ar trimite România în categoria „junk”, destinată statelor cu rating nerecomandat investițiilor.

O astfel de schimbare ar putea avea efecte asupra costurilor de finanțare și asupra comportamentului unor investitori instituționali. Înaintea deciziei S&P, analiștii au avertizat că o retrogradare ar putea conduce la creșterea dobânzilor și la ieșiri de capital. România a mai fost inclusă în categoria „junk” în perioada crizei financiare din 2008-2009. Ce urmează pentru România Menținerea ratingului nu încheie evaluarea riscurilor pentru economia românească. Principala provocare rămâne continuarea consolidării fiscale și respectarea obiectivelor privind deficitul în anii următori. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat după publicarea raportului că România trebuie să închidă anul 2026 în limitele asumate și să prezinte pentru 2027 un buget care să conțină măsuri credibile. În același timp, perspectiva negativă menținută de S&P lasă deschisă posibilitatea unei noi evaluări dacă evoluțiile fiscale și politice vor justifica o astfel de decizie.

Ratingul de țară este o evaluare a capacității unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Pentru România, nivelul BBB- indică în prezent menținerea în categoria „investment grade”. O retrogradare sub BBB- nu ar însemna automat intrarea într-o criză financiară, însă ar putea crește costurile de finanțare și ar putea determina anumite categorii de investitori să își reducă expunerea, deoarece unele reguli de investiții limitează plasamentele în active cu rating „junk”. În acest moment, România păstrează ratingul BBB-, însă perspectiva negativă arată că riscurile pentru următoarele evaluări rămân relevante.