Președintele rus Vladimir Putin a escaladat retorică belicoasă cu privire la războiul din Ucraina, declarând că Rusia va cuceri regiunea Donbas și va forma entitatea istorică „Novorossia” – care include teritorii din sudul și estul Ucrainei, până la granița cu România – „fie prin mijloace militare, fie prin alte mijloace”. Anunțul vine în contextul vizitei sale oficiale în India, programată să înceapă astăzi, și după o întâlnire maraton de cinci ore cu emisarul special american Steve Witkoff și cu Jared Kushner, ginerele președintelui SUA Donald Trump.
Într-un interviu exclusiv acordat postului indian India Today, difuzat parțial astăzi, Putin a subliniat că teritoriile autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Luhansk „vor fi eliberate în orice caz”. „Totul se reduce la asta: Rusia va elibera Donbasul și Novorossia fie prin forță armată, fie prin alte metode”, a afirmat liderul de la Kremlin, citat de agenția rusă de stat TASS și reluat de publicații independente precum Meduza. El a acuzat Ucraina că a ignorat cererile Rusiei de retragere a trupelor din regiune, invocând un presupus referendum din 2014 prin care locuitorii ar fi „votat pentru independență”. „Am spus imediat Ucrainei și trupelor sale: oamenii nu vor să trăiască cu voi. Retrageți-vă și nu vor fi acțiuni militare. Nu, ei au ales să lupte, iar acum lupta s-a terminat”, a adăugat Putin.
Conceptul de „Novorossia” – un termen istoric folosit de Imperiul Rus în secolul al XVIII-lea pentru a desemna teritorii din sudul Ucrainei, inclusiv regiunile Harkov, Dnipropetrovsk, Odesa, Nikolaev și Herson – a fost reactivat de propaganda rusă după anexarea Crimeei în 2014. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, această entitate cuprinde întregul est și sud al Ucrainei, extinzându-se până la granița României, ceea ce ridică îngrijorări majore la București și în NATO. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în rapoarte recente că Putin consideră „Novorossia” parte integrantă a Rusiei, o pretenție care ar putea amenința securitatea regională.
Declarațiile vin la scurt timp după întâlnirea de marți, 2 decembrie, de la Kremlin, unde Putin s-a consultat cu Witkoff – emisarul special al lui Trump pentru Ucraina – și Kushner, despre un plan de pace în 28 de puncte, elaborat după discuții între delegațiile ucraineană și americană din Florida, pe 30 noiembrie. Planul, revizuit recent pentru a reduce numărul de puncte la 19, prevede transferul întregii regiuni Donbas – inclusiv teritoriile neocupate de trupele ruse – sub controlul Moscovei, în schimbul unor garanții de securitate americane pentru Ucraina și Europa. Putin a confirmat că Rusia a respins anumite prevederi, numindu-le „o muncă dificilă”, dar a lăudat eforturile lui Trump de a găsi un consens. „Întâlnirea a fost foarte utilă, am trecut prin fiecare punct al propunerilor de pace”, a spus el, adăugând că americanii au împărțit planul în patru pachete pentru discuții separate.
Administrația Trump s-a arătat „foarte optimistă” în privința negocierilor, dar întâlnirea de la Moscova nu a dus la un acord concret. Președintele american a declarat că Putin „pare să vrea un deal”, însă a recunoscut: „Trebuie doi pentru a dansa tango”. De partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a salutat revizuirea planului, dar a insistat că este nevoie de „mai mult de lucru”, subliniind opoziția Kievului față de orice cedare teritorială. Discuțiile au fost precedate de o rundă de negocieri la Miami, unde secretarul de stat Marco Rubio a descris întâlnirea ca „foarte productivă”.
Contextul diplomatic este tensionat: Rusia controlează acum peste 19% din teritoriul Ucrainei, cu avansuri rapide în 2025, în timp ce presiunile asupra Ucrainei cresc, inclusiv din cauza crizei politice interne de la Kiev. Experții avertizează că insistența lui Putin asupra „Novorossia” ar putea prelungi conflictul, transformându-l într-o amenințare mai largă pentru flancul estic al NATO. Putin pleacă astăzi spre New Delhi pentru un summit cu premierul indian Narendra Modi, unde relațiile bilaterale – inclusiv cooperarea în energie și apărare – vor fi în centrul atenției, pe fondul schimbărilor geopolitice globale.
Această escaladare retorică ridică întrebări urgente despre viitoarele runde de negocieri și impactul asupra securității regionale, inclusiv pentru România, care găzduiește trupe NATO și a sporit recent cheltuielile pentru apărare.
