Pe 20 martie 2026, la ora 16:46 (ora României), va avea loc echinocțiul de primăvară, momentul astronomic care marchează oficial începutul primăverii în emisfera nordică. Soarele va traversa ecuatorul ceresc, iar ziua și noaptea vor avea durate aproape egale, anunțând renașterea naturii după lunile de iarnă.
Potrivit astronomiei, echinocțiul de primăvară (sau echinocțiul vernal) reprezintă punctul în care Soarele se află exact deasupra ecuatorului Pământului, fără înclinație favorabilă niciunei emisfere. Astfel, Soarele răsare precis în est și apune în vest, indiferent de locație (cu excepția polilor). Deși popular se spune că ziua și noaptea sunt „egale”, în realitate durata zilei este ușor mai mare din cauza refracției luminii în atmosferă; egalitatea perfectă se produce cu câteva zile înainte sau după data oficială.
La latitudinea României, după această dată durata zilei va crește progresiv cu câteva minute în fiecare zi, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026. Fenomenul are efecte vizibile imediat: temperaturile încep să urce, copacii înmuguresc, iar păsările migratoare se întorc. La doar câteva zile distanță, pe 28-29 martie, România va trece la ora de vară, ceasurile fiind înaintate cu o oră.
Tradiții românești pline de simbolism
În folclorul românesc, echinocțiul de primăvară marca începutul anului agrar. Copiii obișnuiau să bată pământul cu bețe, rostind descântece pentru a alunga frigul și a chema căldura. Tinerii împodobeau crengi cu flori și colindau din casă în casă, primind în schimb ouă, bani sau mici daruri. Pe dealuri se aprindeau focuri de primăvară, considerate ritualuri de purificare și de celebrare a victoriei luminii asupra întunericului.
Tradiția mai spune că în această zi nu este bine să te cerți, pentru a nu tulbura armonia proaspăt instalată, iar un obicei norocos era să mănânci pâine înainte de a ieși din casă.
Semnificații universale și legături antice
Echinocțiul a fascinat dintotdeauna civilizațiile umane. Babilonienii își începeau calendarul după prima lună plină de după acest moment. Egiptenii îl legau de zeul Osiris și de ciclul etern al vieții și morții. La mayași, piramida Kukulkan din Chichen Itza este celebră pentru jocul de umbre care, în ziua echinocțiului, creează pe trepte silueta unui șarpe uriaș.
Una dintre cele mai importante sărbători legate de echinocțiu este Nowruz – Anul Nou persan, celebrat de milioane de oameni timp de 13 zile și cu rădăcini de peste 3.000 de ani.
Din perspectivă astrologică, echinocțiul simbolizează echilibrul perfect între lumină și întuneric, fiind un moment propice pentru transformare interioară, armonie și renaștere. Termenul provine din latină: aequus (egal) și nox (noapte).
Anul acesta, echinocțiul cade din nou pe 20 martie – o constantă din 2008 –, iar următoarea dată când va avea loc pe 21 martie este estimată abia pentru anul 2102.
