Creștinii ortodocși marchează joi, 9 aprilie, una dintre cele mai importante și mai încărcate zile ale Săptămânii Patimilor: Joia Mare, cunoscută și sub numele de Joia Neagră sau Joia Patimilor. Este ziua în care Biserica celebrează Cina cea de Taină, spălarea picioarelor, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul Patimilor Domnului prin trădarea lui Iuda Iscarioteanul.
Potrivit tradiției, toate aceste evenimente majore s-au petrecut într-o singură noapte, schimbând pentru totdeauna istoria omenirii. Evenimentul central rămâne Cina cea de Taină, ultima masă luată de Iisus Hristos împreună cu cei 12 apostoli, în foișorul din Ierusalim.
În cadrul acestei cine, Mântuitorul a instituit Taina Euharistiei, binecuvântând pâinea și vinul cu cuvintele: „Luați, mâncați; acesta este Trupul Meu” și „Acest pahar este legământul cel nou în Sângele Meu”. Tot atunci, Iisus a vestit că unul dintre ucenici Îl va trăda și a dat exemplul suprem al smereniei prin spălarea picioarelor apostolilor.
Trădarea lui Iuda – simbolul celei mai grave forme de trădare
Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli și trezorierul grupului, a negociat cu mai-marii preoților prețul trădării: 30 de arginți – echivalentul prețului unui sclav în acea vreme. Trădarea s-a consumat în Grădina Ghetsimani printr-un sărut, gest care a intrat în limbajul universal ca simbol al ipocriziei și al perfidiei.
Tradiția ortodoxă subliniază că Iisus l-a tratat pe Iuda ca pe un prieten până în ultimul moment, adresându-i cuvântul „Prietene” chiar și în clipa arestării. Sfinții Părinți consideră că Iuda a căzut pradă patimilor iubirii de arginți și mândriei, așteptând un Mesia politic, nu pe Cel care se jertfește pe Cruce.
După condamnarea lui Iisus, Iuda s-a căit, a aruncat banii în templu și s-a spânzurat, spre deosebire de Apostolul Petru, care, după lepădare, s-a pocăit și a fost iertat.
Denia celor 12 Evanghelii – cea mai lungă și impresionantă slujbă a anului
În seara acestei zile, în toate bisericile ortodoxe din România și din lume se va oficia Denia celor 12 Evanghelii. Credincioșii participă cu lumânări aprinse la o slujbă care durează câteva ore, în care se citesc cele 12 pericope evanghelice ce reconstituie pas cu pas Patimile Domnului.
Un moment deosebit de emoționant este scoaterea Sfintei Cruci după cea de-a cincea Evanghelie, însoțită de cântarea: „Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape”.
Tradiții românești specifice Joii Mari
- Vopsitul ouălor roșii – Cea mai cunoscută tradiție. Ouăle vopsite în Joia Mare, în special cele roșii (simbol al sângelui Mântuitorului), se consideră că au puteri de protecție și nu se strică ușor.
- Coptul pascăi și al cozonacilor – Gospodinele pregătesc tradiționalele produse pascale.
- Pomenirea morților – Ultima zi din Postul Mare în care se fac pomeni pentru cei adormiți. Se spune că în noaptea Joii Mari sufletele morților se întorc acasă.
- Focurile rituale din Oltenia, care amintesc de focul din curtea arhiereului Caiafa.
- Joimărița – personaj mitologic care verifica dacă fetele au terminat torsul cânepii.
Ce este interzis în Joia Mare
Tradiția populară impune mai multe restricții stricte în această zi sfântă:
- Se interzice consumul de oțet și urzici (se crede că Iisus a fost bătut cu urzici și i s-a dat oțet pe cruce).
- Nu se spală rufe (ca să nu se „trimită apă murdară” în loc de pomană către morți).
- Nu se lucrează pământul și nu se folosesc unelte ascuțite.
- Sunt interzise petrecerile, distracțiile și orice activități lumești.
Ziua este dedicată rugăciunii, spovedaniei, împărtășaniei și pregătirii sufletești pentru Înviere.
Joia Mare rămâne o zi de maximă încărcătură spirituală, care pune față în față sublimul act de iubire al lui Iisus Hristos și tragismul alegerii lui Iuda, oglindind întreaga complexitate a naturii umane.
