Inflația a scăzut în vară, dar BNR anticipează noi scumpiri Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie și 10,42% în iunie, potrivit datelor prezentate de banca centrală. Scăderea a fost susținută, în principal, de dispariția efectelor statistice generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor în vara anului trecut. Cu toate acestea, BNR estimează că inflația va crește din nou până la finalul anului. Printre riscurile identificate se numără scumpirea combustibililor și a energiei, creșterea prețurilor unor materii prime, inclusiv agroalimentare, și evoluția cursului de schimb al leului. Banca centrală menționează și prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, precum și seceta severă din acest an, factori care pot amplifica presiunile asupra prețurilor. De ce menține BNR dobânda-cheie la 6,5% Decizia de menținere a dobânzii de politică monetară vine într-un context economic dificil, în care inflația rămâne ridicată, iar activitatea economică a înregistrat o evoluție slabă.

BNR a păstrat și celelalte dobânzi de politică monetară la nivelurile anterioare: - 7,50% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard); - 5,50% pe an pentru facilitatea de depozit. Au fost menținute, de asemenea, nivelurile rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Dobânda-cheie este unul dintre instrumentele prin care banca centrală influențează condițiile de finanțare din economie. Menținerea acesteia la un nivel ridicat reflectă prudența în fața riscurilor inflaționiste, însă nu înseamnă că dobânzile tuturor creditelor bancare sunt identice cu rata stabilită de BNR. Ce înseamnă decizia pentru românii cu credite în lei Pentru persoanele care au împrumuturi în lei, menținerea dobânzii-cheie nu garantează reducerea ratelor lunare. Costul unui credit depinde de condițiile contractuale și, în cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă, de indicele de referință aplicabil. În cazul creditelor de consum și al celor ipotecare, evoluția indicelui IRCC sau, pentru contractele mai vechi, a ROBOR poate influența valoarea dobânzii și a ratei lunare. Aceste valori nu se modifică automat și în aceeași măsură cu dobânda-cheie a BNR. Prin urmare, perspectiva unei reduceri a ratelor depinde atât de evoluția indicilor de referință, cât și de deciziile viitoare de politică monetară. În condițiile în care banca centrală anticipează noi presiuni inflaționiste până la sfârșitul anului, o eventuală relaxare a politicii monetare nu poate fi considerată sigură.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea Evoluția inflației nu este singura provocare pentru economia României. Potrivit datelor prezentate de BNR, activitatea economică a stagnat practic în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru, comparativ cu trimestrul anterior. În același timp, banca centrală anticipează că, pe termen mai îndepărtat, presiunile asupra inflației s-ar putea diminua, în special ca urmare a ajustării cererii agregate, pe fondul măsurilor de consolidare bugetară începute în 2025 și continuate în 2026. Această perspectivă rămâne însă dependentă de evoluțiile economice interne și internaționale, inclusiv de situația energetică și de continuarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce urmează pentru dobânzi și inflație BNR va urmări în continuare evoluția prețurilor, a cursului de schimb și a economiei înainte de a lua noi decizii de politică monetară. Pentru populație și companii, direcția inflației va rămâne importantă atât pentru puterea de cumpărare, cât și pentru costurile de finanțare. În perioada următoare, datele privind inflația și eventualele modificări ale dobânzilor de referință vor oferi indicii suplimentare despre momentul în care ar putea deveni posibilă o reducere a dobânzii-cheie. Până atunci, BNR menține rata la 6,5% pe an și avertizează că presiunile asupra prețurilor ar putea crește din nou până la sfârșitul lui 2026.